Ссылка на архив

Introducere /на латыни/

Introducere

Orice fenomen social apгrut spontan sau generat de alюi factori necesitг studierea lui de diferite СФtiinюe apгrute sau existente la moment оn societatea noastrг. Adoptвnd principiul cг nimic nu se pierde totul se transformг, din domeniul СФtiinюelor fizice, teoriei generale a dreptului, la rвndu-i, оi revine sarcina elucidгrii evoluюiei relaюiilor СФi a realitгюii sociale. Pentru aceasta ea utilizeazг un СФir de metode specifice numai ei ca СФtiinюг juridicг. Dar pentru definirea completг este nevoie nu numai de metodele tradiюionale adoptate, ci СФi de cele оntrebuinюate de alte discipline de graniюг ce au оntr-o oarecare mгsurг trгsгturi comune (istoria, politologia, psihologia, medicina, cibernetica etc.).
Оn lucrarea de faюг ne-am propus sг arгtгm principalele metode curente folosite оn teoria generalг a dreptului, specificul СФi modelul de acюiune a fiecгreia. Teoria generalг fiind o СФtiinюг juridicг are ca obiectiv definirea СФi studierea principalelor valori sociale promovate, precum СФi particularitгюile subtile ce constituie un impediment оn оnюelegerea СФi acceptarea lor de cгtre societate. Avвnd un spectru variat de abordare ea lasг loc deschis pentru СФtiinюele moderne СФi viitoare pentru completarea carenюelor observate оn societate СФi оn lume оn general. Bazвndu-ne pe zicala cг nu existг viitor fгrг trecut, metodele utilizate actualmente, deСФi dupг unii vor fi considerate оnvechite, vor constitui un imbold pentru adoptarea unor metode noi de оnaltг operabilitate СФi eficacitate.


Obiectul de studiu

Obiectul СФtiinюei juridice оl constituie studierea dreptului, a fenomenului juridic оn toatг complexitatea sa: dreptul ca ansamblu de norme, drepturile subiective, relaюiile juridice СФi ordinea de drept din societate, conСФtiinюг juridicг, corelaюia drept stat.
Dacг faюг de СФtiinюele naturii, СФtiinюa dreptului se deosebeСФte prin faptul cг are ca obiect nu natura СФi, deci, descoperirea legilor ei de existenюг СФi manifestare, ci un aspect al vieюii sociale СФi anume тАУ dreptul, apoi оn cadrul СФtiinюelor sociale СФtiinюa juridicг se distinge (alгturi de eticг) ca fiind o СФtiinюг normativг, deoarece fragmentul din realizarea socialг pe care-l studiazг este reprezentat de normele juridice.
Ansamblul normelor juridice se constituie оntr-un sistem al СФtiinюelor juridice, оn cadrul cгruia se pot distinge, оn funcюie de sfera СФi modul de abordare a studiului dreptului, trei grupe СФi anume:
РДtiinюe juridice teoretice globale;
РДtiinюe juridice de ramurг;
РДtiinюe juridice istorice.1

Оn cadrul primei grupe se оnscrie Teoria generalг a dreptului СФi statului avвnd ca obiect abordarea teoreticг, generalг a dreptului СФi statului СФi funcюiile СФi formele sale de manifestare.
Teoria generalг a dreptului СФi statului, ca ramurг distinctг a СФtiinюelor juridice, apare СФi se constituie, оn secolul XX-lea, оn prima sa jumгtate СФi mai pronunюat, dupг cel de-al doilea rгzboi mondial. Aceasta nu оnseamnг nicidecum cг abordarea teoreticг, generalг a studiului ar fi fost neglijatг pвnг la epoca contemporanг.
Dimpotrivг, aСФa cum am menюionat preocupгri оn acest sens au existat din cele mai vechi timpuri. Ele au avut оnsг СФi au continuat sг aibг de-a lungul secolelor un caracter, preponderent filosofic, ajungвndu-se оn secolul al XX-lea la constituirea filosofiei dreptului ca ramurг distinctг a filozofiei СФi ca disciplinг de оnvгюгmвnt destinatг studiului teoretico-filozofic al dreptului. Оn unele югri o disciplinг cu acelaСФi subiect apare sub denumirea de Enciclopedie a dreptului.2
Pornind de la legгtura indisolubilг оntre drept СФi stat, ceea ce face ca oamenii de СФtiinюг, specialiСФti оn teoria dreptului, sг se ocupe, de asemenea, de teoria statului, au apгrut lucrгri teoretice cu caracter monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului СФi dreptului, constituindu-se СФi o disciplinг distinctг de teoria generalг a statului СФi dreptului.3
Оn principiu, СФtiinюa juridicг ar fi incompletг, iar juristul unilateral fгrг studierea statului, оn aСФa mгsurг cele douг fenomene тАУ statul СФi dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte, noюiuni, categorii legate de stat se analizeazг оn cadrul disciplinei Teoria generalг a dreptului СФi statului. Оn orice caz, teoria generalг a dreptului СФi statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul, legгtura sa cu dreptul, fiindcг numai astfel va putea da o imagine armonios оnchegatг СФi bine conturatг asupra dreptului.
Revenind la cercetarea СФi definiюia obiectului teoriei generale a dreptului СФi statului este de reюinut cг ea studiazг dreptul СФi statul оn ansamblu оn generalitatea СФi integritatea sa, ordinea juridicг оn оntregime. Ea formuleazг definiюia dreptului СФi statului, celelalte concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate СФtiinюele juridice, cum sunt, bunгoarг, categoriile de normг juridicг izvor de drept, sistem de drept, ordine de drept, rгspundere juridicг, drept subiectiv СФ.a. De asemenea, ea formuleazг o serie de principii generale, valabile pentru toate СФtiinюele juridice. De exemplu, principiile legalitгюii, supremaюiei legii, prezumюiei de cunoaСФtere a legii (nimeni nu se poate scuza de necunoaСФterea legii) СФ.a. Teoria generalг a dreptului СФi statului studiazг, de asemenea, metodologia de cercetare, folositг de СФtiinюa dreptului.4
O atenюie deosebitг acordг aceastг disciplinг studierii corelaюiei dintre drept СФi putere, drept СФi stat.
Teoria generalг a statului СФi dreptului este, evident, o СФtiinюг, оntrucвt ea opereazг cu concepte, teorii, principii, legitгюi, dar din alt punct de vedere, sub alt aspect poate fi privitг СФi ca o artг, оn mгsura оn care ea solicitг din partea juristului pe lвngг cunoСФtinюe, talent, mгestrie СФi capacitatea de a sesiza, cerceta fenomenul juridic, a-i оnюelege legitгюile.
Teoria generalг a dreptului nu rгmвne la nivelul abstracюional, ea are, de asemenea, o importanюг practicг, servind nemijlocit procesului de elaborare СФi aplicare a dreptului. Оn acest scop, este studiatг tehnica juridicг privind elaborarea СФi realizarea actelor juridice.
Ca disciplinг de оnvгюгmвnt teoria generalг a dreptului СФi statului are СФi un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate fi оnsг СФi o disciplinг conclusivг, de sintezг, dar pentru aceasta ar trebui studiatг оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dupг оnsuСФirea majoritгюii materiilor.
Оn ce priveСФte СФtiinюele juridice de ramurг, acestea s-au constituit pe mгsura dezvoltгrii СФi extinderii reglementгrilor juridice оn cele mai diverse domenii ale vieюii sociale СФi constituirii ramurilor (СФi subramurilor) de drept. Оn principiu, ramura de drept formeazг obiectul unei СФtiinюe juridice de ramurг. Astfel dreptului constituюional оi corespunde СФtiinюa dreptului constituюional, dreptului civil - СФtiinюa dreptului civil, dreptului penal тАУ СФtiinюa dreptului penal СФ.a.m.d. studiul dreptului internaюional constituie obiectul СФtiinюei dreptului interrnaюional.
Este important de reюinut cг оn denumirea curentг nu se foloseСФte terminologia completг (СФtiinюa dreptului constituюional) ci aceea a ramurii (drept constituюional, drept civil, drept internaюional, etc.) СФi pentru a desemna disciplina СФtiinюificг respectivг.
Pe mгsurг ce reglementгrile juridice abordeazг domenii СФi aspecte noi de reglementare, fenomen ce se manifestг tot mai evident оn epoca actualг ca urmare a transformгrilor sociale, СФtiinюifice СФi tehnologice, interne СФi internaюionale, apar СФi noi discipline СФtiinюifice sau tendinюe de a crea noi ramuri ale СФtiinюelor juridice. Оn acest sens se vorbeСФte, bunгoarг, de dreptul mediului оnconjurгtor, dreptului afacerilor, sau dreptul comunitar pentru relaюiile Comunitгюii Economice Europene.5
Studiul istoric al dreptului СФi statului constituie obiectul diferitelor ramuri ce formeazг disciplinele sau СФtiinюele juridice istorice. Dupг modul оn care este abordatг cercetarea istoricг a dreptului, оn general, оn lume, оntr-o anumitг юarг sau numai оn cadrul unei anumite instituюii se pot distinge, Istoria generalг a dreptului, istoria dreptului оntr-o anumitг юarг, de pildг, Istoria dreptului Republicii Moldova sau istoria unei ramuri sau instituюii, cum ar fi istoria dreptului penal sau istoria dreptului de proprietate, etc. Aici trebuie sг distingem СФi disciplina istoria doctrinelor (sau gвndirii) juridice care are ca obiect, aСФa cum reiese din denumire, analiza evoluюiei istorice a diferitelor curente, teorii sau СФcoli juridice.
La studiul fenomenului juridic оСФi aduc, de asemenea, contribuюia unele СФtiinюe de graniюг, interdisciplinare ce pot fi considerate ca auxiliare СФtiinюelor juridice, cum sunt: criminologia, criminalistica, medicina legalг, psihiatria juridicг, statistica juridicг, informatica sau cibernetica juridicг. Folosind mijloacele proprii altor СФtiinюe тАУ medicina, psihologia, cibernetica СФ.a. тАУ acestea au un rol important оn activitatea juridicг la diferitele ei ipostaze.


METODELE CERCETГRII РДTIINЮIFICE A FENOMENULUI JURIDIC

Consideraюii generale

Metodologia juridicг poate sг aparг ca o СФtiinюг despre СФtiinюa dreptului care dezvгluie aspecte din cele mai importante СФi pasionante cum ar fi: modul cum lucreazг omul de СФtiinюг, dar СФi artizanul dreptului, regulile СФtiinюei dreptului, caracterul sгu. Оntr-o exprimare plasticг, Mircea Manolescu considera cг metodologia juridicг ar fi sistemul care organizeazг legгturile dintre apele adвnci тАУ uneori liniСФtite, alteori tumultuoase - din diferite regnuri juridice, aflate la atвt de deosebite niveluri СФi cu mare accidente de teren оntre ele. Spre deosebire de alte concepюii care considerг cг metodologia juridicг este, de fapt, filozofia unei metodologii juridice autonome, оn sensul independenюei de orice concepюie filozoficг (тАЬfгrг a se subordona unei anumite icoane de lume СФi viaюгтАЭ).
Ca СФi оn orice domeniu, cercetarea СФtiinюificг juridicг se bazeazг pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode СФi procedee cu ajutorul cгrora are loc studierea dreptului оn toatг complexitatea sa. Metodele de cercetare оn domeniul СФtiinюelor sociale s-au dezvoltat СФi perfecюionat СФi ele оn contextul general al impulsului dat cunoaСФterii СФtiinюifice de noua revoluюie СФtiinюificг contemporanг, evidenюiat mai ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii СФi tehnicii de calcul.
Dacг natura opereazг spontan, gвndirea, оn mod special cea СФtiinюificг, acюioneazг pe bazг metodicг. Metoda deci apare ca un mijloc eficace al gвndirii. Modul оn care cugetarea omeneascг se desfгСФoarг reproduce pe cel al realitгюii.
Din momentul оn care s-a stabilit, cг drumul cгtre adevгr este mai preюios decвt оnsгСФi stгpвnirea lui, problema cгilor pe care cugetarea le urmeazг СФi a mijloacelor pe care le foloseСФte a devenit aproape chinuitoare.
Problema metodelor de cercetare оn domeniul СФtiinюelor sociale este deosebit de complexг оn condiюiile dezvoltгrii contemporane, a оntrepгtrunderii diferitor СФtiinюe, inclusiv a apariюiei a aСФa-numitor discipline de graniюг sau de intersecюie. De aceea, pe lвngг metodele specifice fiecгrei ramuri de СФtiinюe sociale sau ale naturii тАУ se recurge azi la generalizarea СФi extinderea unor metode, altгdatг proprii altor СФtiinюe. Оn aceastг ordine de idei, menюionгm extinderea cercetгrilor interdisciplinare cu folosirea evident СФi a unor metode complexe. РДtiinюele juridice nu au fost nici ele scutite de aceastг orientare, deСФi din pгcate, оn acest domeniu s-a fгcut destul de puюin pentru cercetarea teoreticг a noilor metodologii СФi, ca o consecinюг fireascг a acestei stгri de lucruri, nici utilizarea practicг a noilor metode nu a оnregistrat progresele necesare.
Оn condiюiile revoluюiei actuale СФtiinюifice СФi tehnologice se produc profunde transformгri тАУ de structurг, de viziune тАУ ce determinг ca cercetarea СФtiinюificг sг treacг printr-o mutaюie fecundг. Aceastг mutaюie aduce оn prim plan un spaюiu privilegiat тАУ acela al оntвlnirii СФtiinюelor, al dezvoltгrii unor cercetгri la confluenюa, la limita СФtiinюelor.
Оn plan metodologic asistгm la importante тАЬоmprumuturiтАЭ, la o adevгratг contaminare metodologicг. Fenomenul este resimюit СФi оn domeniul cercetгrii dreptului, оn care se оmbinг metodele tradiюionale cu cele moderne.
Vorbind de metodele de cercetare ale Teoriei generale a dreptului avem оn vedere de fapt metodele de cercetare ale СФtiinюei juridice, оn general, СФi abordarea lor teoreticг, sarcina ce revine Teoriei generale a dreptului.
Acum sг facem unele precizгri terminologice privind noюiunea de metodг, metodologie СФ.a.m.d.
Cuvвntul metodг vine de la grecescul тАЬmethodosтАЭ- cale, drum, dar СФi: mod de expunere. Preocuparea pentru perfecюionarea metodei a dus la apariюia СФtiinюei despre metodг тАУ metodologia. Metodologia reprezintг sistemul celor mai generale principii de investigaюie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective.
Metoda тАУ priveСФte fie un anumit principiu metodologic (metodг particularг), fie un procedeu tehnic oarecare (metodг individualг).
O metodг оn sensul adevгrat al cuvвntului, trebuie sг fie determinatг de оnsгСФi obiectul cercetгrii СФtiinюifice, trebuie sг corespundг legilor acestuia. Оntre diversele trepte metodologice тАУ generala, particulara, individuala тАУ se stabilesc raporturi complexe, оn cadrul cгrora se pot distinge aspecte caracteristice legгturi dintre general СФi particular, dintre parte СФi оntreg, dintre proces СФi moment, etc.
O bunг cunoaСФtere, explicare СФi interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamг o metodologie corespunzгtoare оn baza cгreia sг se realizeze o оnюelegere СФtiinюificг a mecanismului acюiunii sociale a dreptului, a funcюiilor lui, a esenюei conюinutului СФi formei sale, a legгturilor sale multiple cu societatea.
AСФa deci, arгtгm cг prin metode оnюelegem un ansamblu de operaюii intelectuale (ce pot consta din principii, norme) care sunt folosite pentru atingerea unuia sau mai multor obiective privind cunoaСФterea unui fenomen. Оn acest scop, pot fi folosite СФi anumite procedee tehnice, care sunt unelte auxiliare ale metodelor СФi nu trebuie confundate cu acestea.
 Studiul metodelor de cercetare оn domeniul СФtiinюelor juridice, a valorii lor euristice pentru descoperirea unor cunoСФtinюe noi, revine teoriei generale a dreptului. Aceasta nu eliminг оnsг posibilitatea ca СФi celelalte ramuri ale СФtiinюei dreptului sг-СФi aducг contribuюia la perfecюionarea metodologiei juridice оn domeniul lor de investigaюii.


Noюiunea metodologiei juridice

РДtiinюa dreptului оСФi afirmг statutul epistemologic printr-o preocupare constantг СФi veche pentru perfecюionarea mijloacelor gвndirii obiectului sгu.
Оn ultimul timp, aceastг preocupare este concentratг оn cadrul teoriei СФi sociologiei juridice.
Preocupгri de definire a metodologiei juridice СФi de analizг a metodelor cercetгrii СФtiinюifice a dreptului sunt prezente оn literatura juridicг. AСФa cum s-a reюinut оntr-un СФir de lucrгri, metodologia juridicг, poate sг aparг ca o СФtiinюг despre СФtiinюa dreptului, care dezvгluie aspecte din cele mai importante СФi pasionante, cum ar fi: modul cum lucreazг omul de СФtiinюг, regulile СФtiinюei dreptului, caracterul sгu.
Оn ce ne priveСФte definim metodologia juridicг ca sistem al acelor factori de relativг invarianюг оntr-un numгr suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legгturile, relaюiile ce se stabilesc оntre diferite metode оn procesul cunoaСФterii fenomenului juridic.
Factorii de relativг invarianюг оntr-un numгr suficient de mare de metode sunt оn acest caz principiile, normele sau criteriile metodologice, ele formeazг conюinutul metodologiei juridice.
Raporturile, legгturile, relaюiile ce se stabilesc оntre diferitele metode, fie оnainte, fie оn timpul, fie dupг оncheierea actului de cercetare СФtiinюificг alcгtuiesc obiectul metodologiei juridice. Acest obiect nu-l formeazг deci metodele оn sine, ci raporturile multiple dintre acestea.
Оntrucвt metodele diferг ca grad de abstractizare, ca arie de aplicare, ca grad al preciziei pe care o pot oferi cercetгrii СФtiinюifice, se justificг dezvoltarea unei metodologii juridice, ca un ansamblu de norme de selectare, de cooperare СФi apreciere a avantajelor СФi, eventual, dezavantajului aplicгrii diverselor metode.
Este de remarcat СФi faptul cг analiza sistemului metodelor de cercetare a fenomenului juridic nu se vrea оn nici un fel un тАЬclasament valoricтАЭ, оn sensul cг nu poate fi absolutizatг valoarea uneia оn raport cu alta. Totodatг trebuie combгtut extremismul metodologic. Se impune o strвnsг colaborare, o combinare a metodelor de cercetare оntrucвt fiecare are vocaюia de a sesiza universalul.


Metodele cercetгrii СФtiinюifice juridice

A. Metoda logicг

CunoaСФterea pe cale deductivг pleacг СФi оn drept de la premisa cг nu se poate dovedi deductiv nimic decвt pornind de la principii anterioare. Existг pentru deducюie un ananke stenai тАУ inducюia, СФi prin urmare, experienюa.
Conceptele matematice тАУ scrie Wundt тАУ rezultг din raportul abstract ale formelor intuiюiei СФi reduc оntotdeauna la elementele de cea mai simplг formг intuitivг. Jurisprudenюa scoate scoate conceptele ei din relaюiile cele mai complicate ale comerюului uman СФi ale comportamentului arbitrar. Astfel matematic este dupг natura problemei cea mai simplг din toate СФtiinюele, iar jurisprudenюa, cea mai complicatг.
Deducюia оn drept este оn оntregime dominatг de silogismele de subsumare. Nu оntвmplгtor, Ath. Joja considerг cг тАЬtehnica juridicг СФi retorica sunt o altг obвrСФie a logiciiтАЭ.
S-a discutat оndelung оn legгturг cu existenюa logicii juridice ca o logicг raюionalг. Оn literatura de specialitate din юara noastrг, puntctul de vedere asupra poziюiei logicii оn sistemul СФtiinюelor logicii juridice, оn sistemul СФtiinюelor logicii au diferit. Astfel, profesorul Gheorghe Enescu considerг cг existг o logicг judiciarг оn cadrul logicilor normative, iar profesorul Petru Botezat recunoaСФte aportul dreptului la construirea teoriei argumentгrii. Оn general se are оn vedere utilizarea regulilor оn activitatea practicг de realizare a dreptului (logica juridicг) СФi mai puюin ca un domeniu distinct de aplicare a logicii оn procesul specific de cunoaСФtere juridicг, ca o dialecticг a gвndirii juridice, a logicii actului de creaюie оn drept.
Indiferent de poziюiile exprimate considerгm cг principiile logicii formale nu se transpun mutais mutandis оn domeniul juridic. Ele capгtг o expresie specificг оn drept. Exprimвnd o asemenea calitate, Kalimowski, defineСФte astfel logica juridicг: тАЬ Studiul gвndirii juridice discursive оn toatг оntinderea acestuia adicг оn toate operaюiile ei intelectuale pe care le efectueazг оn elaborarea, interpretarea СФi aplicarea dreptului (G. Kalimowski, De la specificite de la logique citat de Gh. Mihai тАЬElemente constructive de argumentare juridicг, Academia BucureСФti , 1982, p. 21)
Avвnd оn vedere modul оn care acюioneazг norma juridicг asupra comportamentului uman (prin impunerea unei conduite тАУ a face sau a nu face ceva тАУ prin permiterea unei conduite, prin recomandare sau prin stimulare unui gen de conduitг, din punct de vedere al logicii deontice, s-ar putea formula urmгtoarea schemг deonticг a funcюionгrii normei:
conюinut


a sг оntreprindг acюiuneaтАж. P.

Schemг conceputг de Gh von Wright оn: Normг СФi acюiune
Aplicaюiile logicii nu pot rгmвne doar la nivelul logicii deontice. AСФa cum se subliniazг оntr-o lucrare relativ recentг: тАЬтАж fгrг a respinge cвtuСФi de puюin cuceririle logicii deontice СФi importanюa practicг a acestor cuceriri оntr-o mai umanг comcretizare a nobilelor idei ale justiюiei considerгm cг teoria argumentгrii se poate construi ca parte a logicii juridiceтАжтАЭ (Gh. Mihai тАЬElemente constructive de argumentare juridicг)
Оncг la оnceputul secolului se considerг cг pentru a interpreta dreptul sau pentru a construi un sistem de cunoСФtinюe bazat pe categorii СФi concepюii funcюionale, trebuie sг se aplice metoda clasicг a jurisconsulюilor. тАЬ aceastг metodг тАУ noteazг Larnande тАУ se compune din inducюie СФi deducюie СФi constituie оn mod esenюial din cercetгri ce trebuie efectuate asupra constituюiilor, a acordurilor, a legilor, precum СФi a deciziilor juridice СФi a practicii тАЭ . Ulterior, utilizarea instrumentelor logice a privit nu numai analiza construcюiei tehnice a dreptului тАУ cea care pune оn luminг virtuюile, teoretice ale unui sistem de drept - , dar СФi finalitгюile pe care le urmгreСФte СФi valorii pe care le ocroteСФte sistemul respectiv. Aceastг extindere a оntrebuinюгrii metodei a legat-o mai strвns de celelalte metode, a implicat-o оn тАЬdefriСФareaтАЭ unor zone de cunoaСФtere ignorate pвnг atunci.
Referindu-ne la principalele metode ale cercetгrii juridice menюionгm оn primul rвnd metoda logicг.
Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex, Teoria dreptului, toate СФtiinюele juridice se folosesc de categoriile, raюionamentele logice. Fгcвnd abstracюie de ceea ce nu este esenюial, оntвmplгtor оn existenюa dreptului, teoria cautг sг dezvгluie, folosindu-se de metoda logicг, ceea ce este esenюial, caracteristic, pentru drept. De importanюa aplicгrii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbeСФte оnsгСФi faptul cг s-a conturat ca o disciplinг aparte logica juridicг.
Dreptul este o СФtiinюг nu exclusiv тАУ deductivг. Atвt оn construcюiile sale teoretice, cвt СФi оn practica juridicг, necesitatea argumentгrii se prezintг ca o cerinюг sine qua non ( de la sine ). CunoaСФterea pe cale deductivг pleacг СФi оn drept de la premisa, cг nu se poate dovedi deductiv nimic de cвt pornind de la principii anterioare.
Metoda logicг este de largг utilitate оn orice act de gвndire СФtiinюificг. Оn drept ea este o totalitate de procedee СФi operaюiuni metodologice СФi gnoseologice specifice, prin care se creeazг posibilitatea surprinderii structurii СФi dinamicii raporturilor necesare оntre diferite componente ale sistemului juridic al unei societгюi.
Ca СФtiinюг eminamente sistematicг, dreptul se apropie considerabil de matematicг, astfel cг cineva a putut defini dreptul ca o тАЬmatematicг a СФtiinюelor socialeтАЭ. O asemenea apropiere este posibilг datoritг caracterului pregnant logic al dreptului.
Obiectul lor fiind deosebit, matematica СФi dreptul au puncte comune sub aspectul formei, deducвnd din necesitatea stringentг a formei СФi formгrii ipotezelor. O normг proceduralг de drept obligг pe acela care face o afirmaюie оn faюa instanюei s-o dovedeascг, stabilind СФi reguli ce alcгtuiesc tehnica dovezii.
Dacг СФtiinюa оnseamnг folosirea sistematicг a puterii intelectuale umane pentru producerea cunoaСФterii, СФtiinюa dreptului оСФi propune sг expunг tematic СФi sг analizeze logic dreptul, оn aСФa fel оncвt acesta тАУ ca actor de тАЬ programare тАЭ a libertгюii de acюiune a oamenilor тАУ sг constituie un tot coerent, care sг nu contrazicг prin contradicюii anterioare.
Juristului тАУ omului de СФtiinюг СФi practicianului тАУ оi este necesar СФi util оntregul aparat al logicii. Am putea chiar afirma cг existг o adevгratг pasiune de drept pentru conceptele logicii formale. Aceasta se explicг prin simplitatea rezolvгrii problemelor de gвndire sau celor de practicг, se crede adesea cг este suficient sг stгpвneСФti formele СФi perceptele gвndirii logice pentru ca succesul sг fie asigurat.



B. Metoda istoricг

Potrivit metodei istorice СФtiinюele juridice cerceteazг dreptul оn perspectiva СФi evoluюia sa istoricг, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeazг esenюa, forma СФi funcюiile dreptului raportate la etapa istoricг pe care o strгbate o societate, СФtiut fiind cг instituюiile juridice poartг pecetea transformгrilor istorice ale poporului СФi югrii respective.
Metoda istoricг se оmpleteСФte strвns cu istoria dezvoltгrii sociale. Pentru juriСФti este extrem de importantг dezvoltarea sensului evenimentelor trecute. Оn fiecare lege sunt sintetizate necesitгюi reale ale vieюii, se exprimг o anumitг stare a moravurilor. Pentru acest motiv, cunoaСФterea reglementгrilor СФi formelor de drept, costituie un important document СФi pentru istorie.
Legea celor 12 Table, care a rezistat тАУ cu mici modificгri тАУ timp de peste zece secole, vastг operг legislativг a lui Iustinian (Codul, Digestele, Institutele, Novelele), Codul lui Manu оn India etc., sunt monumente juridice, dar оn egalг mгsurг, acestea dau dovadг evoluюiei istorice.
Оn оndelungata istorie a poporului nostru, formele dreptului vechi fac spiritul umanist al setei de dreptate СФi adevгr care au caracterizat acest popor тАУ urmaСФii celor mai drepюi СФi mai viteji dintre traci, cum оi caracterizeazг Herodot pe geto-daci.
Оn constituюia poporului (СФi оn cercetгrile de istorie), legea югrii sau obiceiului pгmвntului erau socotite ca un тАЬ drept vechi тАЭ, o datinг din bгtrвni, provenind din timpuri тАЬ de dinainte тАЬ, de la formarea югrii sau mai оncolo. Mai tвrziu оn dreptul feudal scris (Pravila lui Vasile Lupu, Pravila lui Matei Basarab etc.), sunt cuprinse noi reglementгri, care oglindesc schimbгrile petrecute оn viaюa economicг, politicг, culturalг a югrilor romвne.
Оn general dreptul urmeazг firul evoluюiei sociale, оn el reflectвndu-se nivelul dezvoltгrii culturale a unei societгюi. Valoarea creaюiei juridice a diferitor popoare СФi din diferite epoci istorice se integreazг оn mod nemijlocit оn cultura poporului СФi epocii respective, contribuie СФi, оn acelaСФi timp, de nivelul acestei culturi.
Pentru cunoaСФterea sistemelor de drept sunt extrem de utile juristului concluziile istoricului, aСФa cum СФi istoricii trebuie sг se aplece asupra documentului juridic. Orice istorie trebuie sг-СФi propunг ca scop aflarea СФi dovedirea adevгrului оn faptele omeneСФti. Ideea dreptului strгbate de la un capгt la altul istoria.
Viaюa lгuntricг a popoarelor nu poate fi bine оnюeleasг fгrг cercetarea aСФezгmintelor lor, care se оntemeiazг pe reglementгri СФi raporturi juridice, astfel cг un mare istoric francez a putut conchide: тАЬ Orice jurisconsult trebuie sг fie istoric СФi fiecare istoric trebuie sг fie jurisconsult тАЭ. Pentru cг тАЬ ce sunt toate frгmвntгrile popoarelor тАУ continua Xenopol - decвt nгzuinюa de a realiza ideea dreptului sau de a apгra aceastг idee atвt оn relaюiile dintre popoare, cвt СФi оn acele dintre clasele sociale тАЭ .
Istoria cuprinde toate genurile de manifestгri, deci СФi pe cele juridice. Ca СФtiinюг, ea este un mod de explicare a lumii (anume, a modului succesiv), iar aceastг explicaюie o realizeazг utilizвnd metoda interferenюei, prin care se urmгreСФte sг se stabileascг adevгruri individuale, dinainte cunoscute.
Apelвnd la istorie, dreptul оСФi aflг condiюiile ce-i pot descifra ascendenюa; cunoscвnd formele suprapuse de drept, istoria оСФi procurг statornice modalitгюi de atestare documentarг. Teoria generalг a dreptului СФi СФtiinюele particulare (СФtiinюe juridice de ramurг), abordeazг de fiecare datг dimensiunea istoricг a conceptelor СФi categoriilor cu care opereazг. Astfel, plecвnd de la datele pe care le oferг istoria, оn cercetarea marilor instituюii juridice СФtiinюa dreptului, constatвnd vechimea lor, le urmгreСФte evoluюia, configuraюia, funcюiile etc. Teoria dreptului opereazг cu categoria de tip a dreptului, cu cea de bazin de civilizaюie juridicг, plecвnd de la datele de cunoaСФtere oferite de СФtiinюa istoriei.
Originea СФi apariюia statului nu pot fi studiate fгrг sг se porneascг de la punctele de vedere afirmate оn istorie. Uneori pe baza unor date istorice se realizeazг reconstituirea fizionomiei unor instituюii ale dreptului, acюiune ce permite o analizг retrospectivг cu largi implicaюii оn оnюelegerea poziюiei respectivelor instituюii оn dreptul actual.


C. Metoda comparativг

Logica defineСФte comparaюia ca pe o operaюie ce urmгreСФte constatarea unor elemente identice sau divergente la douг fenomene. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trгsгturilor ramurilor, instituюiilor СФi normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasг оn procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.
Aceastг acюiune a determinat chiar оn unele sisteme de оnvгюгmвnt juridic recunoaСФterea existenюei unei ramuri СФtiinюifice тАУ СФtiinюa dreptului comparat. Extinderea metodei dreptului comparat este impusг azi оn mod esenюial de sporirea fгrг precedent a legгturilor statelor, de creСФterea volumului contractelor economice СФi sociale, urmare a amplificгrii interdependenюelor оn planul dezvoltгrii economice СФi culturale a югrilor lumii. Aceastг realitate incontestabilг a zilelor noastre aduce оn prim plan necesitatea cunoaСФterii diverselor sisteme naюionale de drept.
Оn forma sa embrionarг, concepюia asupra necesitгюii dreptului comparat apare la оnceputul sec. XX, cвnd se avanseazг СФi primele teze ale unei forme metodologice universale de studiere a dreptului. Оn continuare, literatura juridicг s-a оmbogгюit sensibil cu lucrгri ce au pus bazele nu numai, unei metode a dreptului comparat, ci chiar a СФtiinюei autonome a dreptului comparat.
РДtiinюa dreptului comparat a fixat deja anumite reguli, care prezintг utilizarea metodei comparative оn drept. Observarea riguroasг a acestor reguli asigurг succesul metodei, conferindu-i caracterul СФtiinюific indispensabil.
1. Prima regulг a metodei impune a compara numai ceea ce este comparabil. Оn cadrul acestei reguli va trebui sг se constate, mai оntвi, dacг sistemele comparate aparюin aceluiaСФi tip istoric de drept sau aparюin unor sisteme istorice de drept diferite. Dacг sistemele de drept din care fac parte instituюiile comparate sunt тАУ ideologic vorbind тАУ antagoniste, este evident cг procedeul comparaюiei nu poate fi relevat decвt sub aspectul stabilirii diferenюelor.
Iatг, spre exemplu, dacг am dori sг comparгm reglementarea instituюiei proprietгюii оn familia dreptului romano-germanic (din care face parte sistemul nostru de drept) СФi familia dreptului musulman, vom utiliza analiza de contrast (comparaюie contrastantг). Instituюiile fiind evident deosebite, nu va fi realizatг o juxtapunere a acestora, iar rezultatele vor fi prea puюin accentuate. Spre exemplu, оn dreptul musulman se afla teoria teocraticг, potrivit cгreia оntregul pгmвnt aparюine lui Alah СФi trimisul sгu Mahomed. Proprietarul suprem al pгmвntului islamic este Califul тАУ reprezentant СФi continuator al profetului.
Proprietatea este permanentг, neexistвnd instituюia prescripюiei. Modurile de dobвndire a proprietгюii sunt, de asemenea deosebite, deosebite de cele din dreptul romano-germanic. Diferenюele sensibile existг СФi оn legгturг cu figura juridicг a altor instituюii. Spre exemplu, dreptul musulman reglementeazг оntru-n mod aparte instituюia cгsгtoriei. Dacг doctrina considerг de origine divinг, dreptul musulman o trece оn rвndul tranzacюiilor civile (un contract fгcut оn vederea тАЬdreptului de a te bucura de o femeieтАЭ, drept recunoscut, evident, numai bгrbatului). Condiюiile de validitate ale contractului sunt:
Consimюгmвntul pгrinюilor;
Prezenюa a doi martori;
Constituirea unei date ( zestre );
Absenюa oricгrui impediment ( dificultгюi ).

Logodna este un uzaj constant, fiind un preludiu al cгsгtoriei, constвnd din declaraюia pretendentului СФi datinile privind оncheierea СФi desfacerea cгsгtoriei.
Asemenea date, pe care le furnizeazг studiul comparatist sunt de naturг a aduce informaюii preюioase оn legгturг cu reglementгrile din sisteme de drept diferite, chiar dacг nu vor putea fi sesizate similitudini sau juxtapuneri de reglementгri оntre instituюia din sistemul nostru legal СФi cele din sistemul susnumit.
2. O altг regulг a metodei comparative obligг sг se considere termenii supuСФi comparaюiei оn conexiunile lor reale, оn contextul social, politic, cultural din care au rezultat. De aici, necesitatea ca оn procesul de comparare sг se plece de la cunoaСФterea principiilor de drept СФi regularitгюiilor care comanndг sistemele de drept comparate.
Luarea оn discuюie a principiilor тАУ pe lвngг compararea instituюiei СФi normelor тАУ se impune pentru a mгri potenюialul СФtiinюific al cercetгrii comparate СФi pentru a preveni un eventual fragmentarism empiric.
3. Trebuie cercetat apoi sistemul izvoarelor dreptului, care oferг imaginea poziюiei diferite a formelor de exprimare a dreptului (legi, cutume, precedente judiciare) de la un sistem juridic la altul.
тАЬComparatismul care dovedeСФte sг stabileascг acel comparandum, care este norma aplicabilг оn mod real, va trebui sг юinг seama de ierarhia acestor izvoare, de raporturile reale de forюг juridicг dintre ele, de modul оn care se completeazг reciproc.тАЭ
4. Оn sfвrСФit, оn aprecierea termenului de comparat se юine seama nu numai de sensul iniюial al normei, ci СФi de evoluюia acestuia оn timp, оn procesul aplicгrii normei. Оn acest proces тАУ СФi mai ales cвnd textul supravieюuieСФte unor perioade social istorice diferite, forma iniюialг a regulii de conduitг poate evolua оntr-atвt, оncвt sensul normei apare complet diferit.
Comparatismul va trebui оn acest caz sг apeleze la literatura de specialitate, sг cerceteze starea moravurilor СФi influenюa tradiюiilor.
Funcюiile dreptului comparat nu pot fi disociate de funcюiile generale ale Teoriei dreptului (cognitivг, criticг, practic-aplicativг). Comparaюia ajutг esenюial la construirea tipologiilor juridice СФi clasificгrilor, оn procesul de legiferare, metoda comparativг are, de asemenea, o importanюг majorг, ea furnizвnd informaюii preюioase legiuitorului, оn legгturг cu reglementгrile cuprinse оn alte sisteme de drept sau оn documente juridice internaюionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituюii juridice naюionale se desprind factorii se determinг atвt trгsгturile lor comune cвt СФi cele specifice. Combгtвnd оn principiu preluarea mecanicг a unor instituюii СФi reglementгri juridice dintr-o юarг la alta, ca СФi considerarea unora drept modele de urmat оn alte югri, metoda comparatг aratг calea realistг de folosire a experienюei legislative СФi juridice, оmbogгюirea reciprocг a sistemelor juridice din diferite югri СФtiut fiindcг orice reglementare juridicг trebuie sг izvorascг СФi sг rгspundг оn primul rвnd nevoilor naюionale, specificului СФi particularitгюilor югrii respective, iar pentru gгsirea soluюiilor optime va studia, evident СФi, experienюa altor sisteme de drept.
Importanюa deosebitг a metodei comparate este datг СФi de crearea unei ramuri distincte оn sistemul СФtiinюelor juridice dreptul comparat (СФtiinюa dreptului comparat), de crearea оn numeroase югri a unor catedre СФi instituюii de drept comparat, inclusiv a unor instituюii internaюionale cum este Academia Internaюionalг de Drept Comparat cu sediul la Paris.


D. Metoda sociologicг

Metoda sociologicг, reprezintг o direcюie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaСФterea realitгюii juridice.
Existenюa dreptului este intim legatг de viaюa socialг. S-ar putea spune cг aceastг legгturг se cristalizeazг оn raporturi mai directe decвt celea ale moralei, spre exemplu, toate fenomenele juridice sunt fenomene sociale (evident, nu toate fenomenele sociale sunt fenomene juridice). Dacг moralitatea nu poate fi nici ea detaСФatг de cadrul social оn schimb ea nu se sprijinг pe тАЬagenюiтАЭspecializaюi spre a o apгra, iar exerciюiul sгu poate fi la fel de bine individual, cвt СФi colectiv.
Dreptul, dimpotrivг, oricare ar fi formele СФi genurile sale, este totdeauna fondat pe recunoaСФterea colectivг fгrг de care nu s-ar putea stabili acea corespondenюг оntre obligaюiile unora СФi pretenюiile altora. Cu alte cuvinte dreptul este social prin vocaюie СФi prin conюinut.
JuriСФtii au privit dintotdeauna instrumentul lor de lucru тАУ legea ca pe o realitate cu o incontestabilг оncгrcгturг social-umanг (тАЬiubi societas ibi jusтАЭ тАУ spuneau romanii). Preocupгri оn direcюia stabilirii legгturii dreptului cu mediul оnconjurгtor оntвlnim din cele mai vechi timpuri. РДi Aristotel СФi Platon, Cicero, Hobbes, Hugo Groюius etc. Au fost preocupaюi de a stabili o posibilг corespondenюг a legilor оn lumea оnconjurгtoare. Montesquieu concepea chiar тАЬ spiritul legilor тАЭ оn relaюiile dintre oameni СФi dintre aceСФtea СФi mediul оnconjurгtor, definind legile ca raporturi necesare decurgвnd din natura lucrurilor.
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o metodг sociologicг оn studiul dreptului de la оnceputul acestui secol. Sociologia ca atare, оСФi leagг оnceputurile de mijlocul secolului trecut. Ca СФtiinюг a societгюii, a formelor de coexistenюг socialг, sociologia debuteazг prin a afiСФa serioase rezerve faюг de СФtiinюa dreptului.
Оntвlnirea dintre sociologie СФi drept s-a petrecut оn condiюiile оn care, la o sutг de ani de al apariюia, la 1804, a Codului civil francez s-a constatat o anumitг rгmвnere оn urmг a legilor faюг de evoluюia societгюii, o anumitг тАЬоntвrziere culturalгтАЭ a dreptului. Aceasta nu mai putea da оntotdeauna soluюii operative aspectelor noi pe care viaюa le ridica. Dreptul se afla тАЬоn оntвrziere faюг de fapteтАЭ, el оncepea sг-СФi dezvгluie limitele.
Se apeleazг СФi la sociologie, cercetвndu-se, dincolo de hotarele тАУ sacre pвnг atunci тАУ ale normei juridice, mediu social care condiюioneazг dreptul. Sociologia aduce o viziune nouг asupra dreptului тАУ definindu-l ca un fapt social тАУ СФi оncearcг sг resistematizeze sursele evoluюiei СФi influenюei dreptului asupra societгюii, oferind СФtiinюelor juridice o metodг raюionalг de studiere a fenomenului social.
Sociologii au recunoscut оn preocupгrile strгvechi ale dreptului elemente importante de sociologie juridicг. Ei au constatat, astfel, cг dintre toate fenomenele sociale (spirituale, morale, religioase etc.) fenomenul juridic se impune cu precгdere ca fiind cel mai caracteristic din punct de vedere social.
Fгcвnd eforturi pentru a ieСФi din tiparele pozitivismului, СФtiinюa dreptului acordг la rвndu-i, o tot mai mare atenюie cercetгrii legгturii dreptului cu mediul exterior. Оntrebгrile juriСФtilor bazate pe тАЬquid jurisтАЭ СФi cele ale sociologilor bazate pe тАЬquid factiтАЭ оncep sг-СФi gгseascг temeiuri de apropiere.
Specialistul оn drept public, profesorul francez Maurice Haurion remarca faptul cг тАЬ puюina sociologie te оndepгrteazг de drept, iar multa sociologie te readuce la elтАЭ. Оn replicг, sociologul francez тАУ jurist la origine тАУ George Gurvitch completa (peste timp) тАЬpuюin drept te оndepгrteazг de sociologie, iar mai mult drept te readuce la eaтАЭ.
Cel care pune bazele cercetгrii sociologice a dreptului este juristul german Eugen Erlich prin lucrarea sa тАЬ Bazele sociologiei dreptului тАЭ, apгrutг оn 1913.
Erlich, adept al тАЬliberului dreptтАЭ fundamenteazг necesitatea unei cercetгri mai cuprinzгtoare a realitгюii juridice, care nu se poate reduce la stadiul normelor СФi instituюiilor juridice, fiind necesare cercetгri оn plan vertical, оn adвncime pentru a se pune оn evidenюг тАЬdreptul viuтАЭ.
Оn continuare cercetarea sociologicг juridicг ia amploare, contribuind la aceasta atвt sociologi de renume cum ar fi: G.Trade, Max Weber, Georg Simmel СФ. a., cвt СФi juriСФti bine cunoscuюi, spre exemplu Rudolf Stammler, Renato Treves, Jean Carbonier etc.
Cercetгrile sociologice juridice dau o perspectivг nouг studiului realitгюii juridice, ca realitate socialг, verificвnd modul оn care societatea influenюeazг dreptul СФi suportг, la rвndu-i influenюa din partea acestuia. AcelaСФi obiect (dreptul) pe care СФtiinюele juridice оl studiazг din interior, sociologia juridicг a dreptului pune оn luminг faptul cг оntre fenomenele sociale existг unele care au un caracter juridic deosebit тАУ legile, activitatea jurisdicюionalг, activitatea administrativг, denumite uneori СФi fenomene juridice primare, оntrucвt trгsгtura lor evident juridicг le face sг se identifice cu dreptul оn acelaСФi timp оnsг existг СФi fenomene juridice secundare, оn care elementul juridic este mai puюin evident тАУ responsabilitatea socialг, statutul СФi rolul individului etc., - deСФi nu se poate afirma cг acest element lipseСФte cu desгvвrСФire.
Cercetarea sociologicг juridicг оmbrгюiСФeazг fгrг discriminгri ambele forme de cuprindere a elementelor de juridicitate оn fenomenele vieюii sociale. Prin metode care-i rгmвn specifice (observaюia, sondajul de opinie, ancheta sociologicг, chestionarul, interviul), sociologia juridicг оmbrгюiСФeazг urmгtoarele domenii:
Domeniul creгrii dreptului;
Domeniul cunoaСФterii legilor de cгtre cetгюeni СФi organele de stat;
Domeniul poziюiei subiecюilor raporturilor sociale faюг de reglementгrile juridice оn vigoare;
Domeniul cercetгrii cauzelor concrete ale оncгlcгrii dreptului;
Domeniul limitelor reglementгrii juridice, al raportului dintre sfera reglementгrilor juridice СФi extrajuridice, a formelor juridice СФi metajuridice de influenюare a conduitei cetгюeneСФti.
Оntre temele de cercetare sociologicг juridicг se оntвlnesc:
Documentгri solicitate de organe cu competenюe normative;
Investigaюii cu caracter de expertizг legalг;
Investigaюii privind modul de administrare a justiюiei;
CunoaСФterea legii;
Investigaюii privind desfгСФurarea procesului de reintegrare socialг a persoanelor ce au comis fapte antisociale etc.

Cercetarea sociologicг juridicг (metoda sociologicг) poate fi utilizatг de legiuitor pentru a-СФi procura informaюii оn legгturг cu mгsura оn care legea este respectatг СФi оn ce proporюie legea оСФi gгseСФte suport din partea sentimentului juridic comun.
Exemplu. Sunt bine cunoscute rezultatele cercetгrilor care au stat la baza unor mгsuri legislativ-statale, cum ar fi legislaюia СФi vвrsta adolescenюei, conceptul de fapte antisocialг, strategia activitгюii de cunoaСФtere a legilor etc. Iatг spre exemplu, оn problematica autoritгюii pгrinteСФti, оntr-o anchetг socio-juridicг mai veche desfгСФuratг оn SUA, cercetгtorii СФi-au propus studierea urmгtoarelor aspecte:
Coincidenюele СФi necoincidenюele оntre reglementarea autoritгюii pгrinteСФti СФi sentimentele juridice ale societгюii;
Unitatea sau diversitatea acelor sentimente;
Analiza importanюei unor factori de stratificare a opiniilor оn aceastг materie тАУ vвrsta, veniturile, sexul, pregгtirea etc., оn ce mгsurг rezultatele cercetгrii sociologice condiюioneazг oportunitatea unor reglementгri juridice.

Rezultatele cercetгrilor au scos la ivealг, cг оn numai cinci din chestiunile studiate s-a observat o coincidenюг a reglementгrilor de drept cu sentimentele celor chestionaюi. Оntrebгrile puse au fost de tipul: pгrinюii au dreptul sг controleze salariile copiilor? Care, poate fi vвrsta minimг pentru оncheierea cгsгtoriei?
Ancheta a scos la ivealг, printre alte concluzii, o lacunг a reglementгrii legale: inexistenюa unor dispoziюii privitoare la vвrsta adolescenюei. Sociologia СФi psihologia opereazг o distincюie оn evoluюia tвnгrului, vorbind de adolescenюг ca perioadг imediat premergгtoare celei de maturitate psihicг (chiar cuvвntul vine de la adolesco тАУ ere тАУ a creСФte, a cгpгta puteri, a se maturiza).
Adolescenюa este stadiul оncepвnd cu procesul maturizгrii sexuale, СФi sfвrСФind odatг cu apropierea maturitгюii (biopsihice). Оn general perioada se situeazг оntre anii 12/13 тАУ 18/19. DeСФi existг оn sociologie asemenea delimitгri, dreptul nu considerг vвrsta respectivг ca o etapг deosebitг оn dezvoltarea personalitгюii СФi nu i se acordг forma unei categorii juridice separate ( e vorba, bineоnюeles, de dreptul SUA).
Aceastг anchetг a subliniat concluzii legate, оntre altele, СФi de necesitatea unor revederi ale legislaюiei, оn diverse ramuri de drept, care sг punг оn luminг asemenea diferenюieri.
Deci оn concluzie putem spune, cг extinderea cercetгrii sociologice cu metodele proprii inclusiv sondajul de opinie sau ancheta sociologicг, nu au lгsat pe dinafarг nici aspectele juridice ale vieюii sociale. Dimpotrivг ca urmare a extinderii lor s-a conturat sociologia juridicг ca disciplinг de sinestгtгtoare, nгscutг din nevoie СФi ca rezultat al analizei factorilor sociali de condiюionare СФi intercondiюionare ai dreptului. Оn efortul de creare СФi conturare cвt mai precisг a acestei discipline a fost creatг o Asociaюie internaюionalг de sociologie juridicг, iar la unele Facultгюi de drept se predau cursuri оn aceastг materie.


E. Metodele cantitative СФi alte metode

Metodele cantitative, capгtг оn ultimul timp o tot mai mare pondere оn cercetarea СФtiinюificг juridicг, cu largi СФi imediate aplicaюii оn practica dreptului. Оn general azi, teoria juridicг nu poate merge decвt оn strвnsг corelaюie cu nevoile practice ale creгrii СФi aplicгrii dreptului.
Ipotezele СФtiinюifice se cer a fi verificate оn cadrul unor strategii ale dezvoltгrii fenomenului juridic, оn ultimг corelaюie cu scenariile dezvoltгrii economico-sociale. Descifrarea, explicarea, propunerea de decizii СФi prognozг se bazeazг pe aprecieri teoretice argumentate prin experienюг dobвnditг din studiul cazurilor secundare. Existг оn югrile occidentale chiar o ramurг specializatг тАУ jurometria тАУ care pleacг de la procedeul cazuistic ca un mod de abordare orientat spre cazul singular.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea СФtiinюificг juridicг СФi оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a conferi noi valenюe acestei cercetгri, оn strвnsг legгturг cu unitгюile practice. Folosirea calculatoarelor ajutг deciziei, aceastг folosire nu оngusteazг posibilitгюile de decizie, ci dimpotrivг le optimizeazг. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinicг a deciziei. Informatica juridicг оmbunгtгюeСФte procesul decizional prin rapiditatea efectuгrii diferitelor operaюiuni.
Оn ultimul timp, chiar оn plan decizional se poate vorbi de rolul ordinatorului тАУ este vorba de deciziile cu caracter тАЬrepetitivтАЭ (mai ales оn domeniul deciziei administrative) caracterizate prin faptul cг оn conюinutul lor se face aplicarea mecanicг СФi identicг (pentru aceleaСФi categorii de fapte) a unor norme juridice la situaюii reductibile оn formule matematice finale.

Pe plan mondial cercetгrile de informaticг juridicг au fost orientate оn urmгtoarele direcюii:
Elaborarea СФi sistematizarea legislaюiei;
Evidenюa legislativг;
Evidenюa deciziilor de practicг judecгtoreascг (a precedentelor judecгtoreСФti);
Stocarea СФi sistematizarea informaюiei juridice;
Evidenюe criminologice etc.

Оn planul evidenюei legislative calculatorul, оn baza programelor informatice oferг datele necesare оn vederea aprecierii exacte a corelaюiilor dintre reglementгri, realizвnd recesгmвntul normelor ce pot intra оn conflict.
Consiliul Europei (prin Direcюia Afacerilor juridice) СФi Comisia Pieюei Comune (prin Serviciul Juridic) desfгСФoarг оn mod coordonat eforturi pentru unificarea cercetгrilor privind perspectivele legislaюiei comunitare.
Оncг din anul 1969, comitetul miniСФtrilor din Consiliul Europei a creat un organ de experюi pentru armonizarea modalitгюilor implementгrii informaюiei juridice оn calculator оn domeniul privind tratatele internaюionale, reglementгri interne СФi date de statisticг juridicг.
Este оn afara discuюiei faptul cг, оn condiюiile tehnice actuale nu se pune problema utilizгrii calculatorului pentru a оnlocui judecгtorul оn pronunюarea unei soluюii оn procesul judiciar.
Hotгrвrea judecгtoreascг nu оnseamnг aplicarea pur mecanicг a legii la o cauzг determinatг. AСФa cum nu existг douг frunze absolut identice, doi fulgi de nea la fel, tot astfel nu putem sг оntвlnim douг speюe, douг cazuri de viaюг, identice, chiar dacг оn elementele lor generale, speюele ce se deduc оn faюa completului de judecatг pot prezenta (СФi prezintг) multe aspecte comune. Instanюa trebuie, pentru acest motiv, sг facг o evaluare a fiecгrei speюe sub cele mai variate aspecte, cu grijг de nuanюe СФi de individualizare a trгsгturilor ce sunt impuse de circumstanюele fiecгrei cauze СФi de particularitгюile fiecгrui participant (reclamant, pвrвt, inculpat, parte civilг, parte responsabilг etc.) la procesul judiciar. Aceasta nu оnseamnг cг ordinatorul nu-СФi aflг locul pe masa judecгtorului. Dimpotrivг, aСФa cum demonstreazг situaюia organizгrii instanюelor din югrile dezvoltate pe masa fiecгrui judecгtor se aflг un terminal de la care se poate obюine оntr-un termen record o cantitate de informaюie legislativг de doctrinг СФi de practicг, care scuteСФte eforturi considerabile, aduce plusul de exactitate, de siguranюг СФi accelereazг considerabil rezultatul (stabilirea СФi motivarea soluюiei).
Оn general, metodele cantitative aplicate оn drept din care am amintit doar cвteva тАУ au meritul incontestabil de a contribui efectiv la perfecюionarea reglementгrilor juridice, la sporirea eficienюei lor sociale, precum СФi la оmbunгtгюirea activitгюii practice de realizare a dreptului. De aceea orice rezervг, orice prejudecatг cu privire la utilitatea acestor metode trebuie statornic оnlгturate.
Dintre alte metode este de reюinut importanюa folosirii metodei statistice, utilг atвt pentru procesul de elaborare a dreptului cвt СФi pentru cel de aplicare. De altfel, statistica judiciarг s-a conturat ca un domeniu distinct al statisticii.
Cвt priveСФte metoda experimentalг тАУ proprie СФtiinюelor naturii, menюionгm cг оn domeniul dreptului uneori оn domeniul reglementгrii cu caracter economic, cвnd punвndu-se problema unei transformгri de ansamblu, la scara naюionalг, s-a recurs оn prealabil la verificarea noilor mгsuri la scarг redusг, оn cвteva unitгюi.



Concluzii

Pornind de la legгtura indisolubilг оntre drept СФi stat, ceea ce face ca oamenii de СФtiinюг, specialiСФti оn teoria dreptului, sг se ocupe, de asemenea, de teoria statului, au apгrut lucrгri teoretice cu caracter monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului СФi dreptului, constituindu-se СФi o disciplinг distinctг de teoria generalг a statului СФi dreptului.
Оn principiu, СФtiinюa juridicг ar fi incompletг, iar juristul unilateral fгrг studierea statului, оn aСФa mгsurг cele douг fenomene тАУ statul СФi dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte, noюiuni, categorii legate de stat se analizeazг оn cadrul disciplinei Teoria generalг a dreptului СФi statului. Оn orice caz, teoria generalг a dreptului СФi statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul, legгtura sa cu dreptul, fiindcг numai astfel va putea da o imagine armonios оnchegatг СФi bine conturatг asupra dreptului.
Revenind la cercetarea СФi definiюia obiectului teoriei generale a dreptului СФi statului este de reюinut cг ea studiazг dreptul СФi statul оn ansamblu оn generalitatea СФi integritatea sa, ordinea juridicг оn оntregime. Ea formuleazг definiюia dreptului СФi statului, celelalte concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate СФtiinюele juridice, cum sunt, bunгoarг, categoriile de normг juridicг izvor de drept, sistem de drept, ordine de drept, rгspundere juridicг, drept subiectiv СФ.a. De asemenea, ea formuleazг o serie de principii generale, valabile pentru toate СФtiinюele juridice. De exemplu, principiile legalitгюii, supremaюiei legii, prezumюiei de cunoaСФtere a legii (nimeni nu se poate scuza de necunoaСФterea legii) СФ.a. Teoria generalг a dreptului СФi statului studiazг, de asemenea, metodologia de cercetare, folositг de СФtiinюa dreptului.
Ca disciplinг de оnvгюгmвnt teoria generalг a dreptului СФi statului are СФi un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate fi оnsг СФi o disciplinг conclusivг, de sintezг, dar pentru aceasta ar trebui studiatг оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dupг оnsuСФirea majoritгюii materiilor.

Metodologia juridicг poate sг aparг ca o СФtiinюг despre СФtiinюa dreptului care dezvгluie aspecte din cele mai importante СФi pasionante cum ar fi: modul cum lucreazг omul de СФtiinюг, dar СФi artizanul dreptului, regulile СФtiinюei dreptului, caracterul sгu.
Ca СФi оn orice domeniu, cercetarea СФtiinюificг juridicг se bazeazг pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode СФi procedee cu ajutorul cгrora are loc studierea dreptului оn toatг complexitatea sa
Оn legгturг cu acest fapt menюionгm extinderea cercetгrilor interdisciplinare cu folosirea evidentг СФi a unor metode complexe. РДtiinюele juridice nu au fost nici ele scutite de aceastг orientare, deСФi din pгcate, оn acest domeniu s-a fгcut destul de puюin pentru cercetarea teoreticг a noilor metodologii СФi, ca o consecinюг fireascг a acestei stгri de lucruri, nici utilizarea practicг a noilor metode nu a оnregistrat progresele necesare.
O bunг cunoaСФtere, explicare СФi interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamг o metodologie corespunzгtoare оn baza cгreia sг se realizeze o оnюelegere СФtiinюificг a mecanismului acюiunii sociale a dreptului, a funcюiilor lui, a esenюei conюinutului СФi formei sale, a legгturilor sale multiple cu societatea.
Referindu-ne la principalele metode ale cercetгrii juridice menюionгm оn primul rвnd metoda logicг.
Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex, Teoria dreptului, toate СФtiinюele juridice se folosesc de categoriile, raюionamentele logice. Fгcвnd abstracюie de ceea ce nu este esenюial, оntвmplгtor оn existenюa dreptului, teoria cautг sг dezvгluie, folosindu-se de metoda logicг, ceea ce este esenюial, caracteristic, pentru drept. De importanюa aplicгrii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbeСФte оnsгСФi faptul cг s-a conturat ca o disciplinг aparte logica juridicг.
Оn legгturг cu metoda istoricг arгtгm cг potrivit acestei metode СФtiinюele juridice cerceteazг dreptul оn perspectiva СФi evoluюia sa istoricг, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeazг esenюa, forma СФi funcюiile dreptului raportate la etapa istoricг pe care o strгbate o societate, СФtiut fiind cг instituюiile juridice poartг pecetea transformгrilor istorice ale poporului СФi югrii respective.
Apelвnd la istorie, dreptul оСФi aflг condiюiile ce-i pot descifra ascendenюa. Astfel, plecвnd de la datele pe care le oferг istoria, оn cercetarea marilor instituюii juridice СФtiinюa dreptului, constatвnd vechimea lor, le urmгreСФte evoluюia, configuraюia, funcюiile etc.
O altг metodг, ce poate fi amintitг оn cadrul aceluiaСФi capitol, este metoda comparatг. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trгsгturilor ramurilor, instituюiilor СФi normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasг оn procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.
Comparaюia ajutг esenюial la construirea tipologiilor juridice СФi clasificгrilor, оn procesul de legiferare. Metoda comparativг are, de asemenea, o importanюг majorг, ea furnizвnd informaюii preюioase legiuitorului, оn legгturг cu reglementгrile cuprinse оn alte sisteme de drept sau оn documente juridice internaюionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituюii juridice naюionale se desprind factorii se determinг atвt trгsгturile lor comune cвt СФi cele specifice Importanюa deosebitг a metodei comparate este datг СФi de crearea unei ramuri distincte оn sistemul СФtiinюelor juridice dreptul comparat.
Metoda sociologicг, reprezintг o direcюie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaСФterea realitгюii juridice.
Sociologia aduce o viziune nouг asupra dreptului тАУ definindu-l ca un fapt social тАУ СФi оncearcг sг resistematizeze sursele evoluюiei СФi influenюei dreptului asupra societгюii, oferind СФtiinюelor juridice o metodг raюionalг de studiere a fenomenului social. Cercetarea sociologicг juridicг (metoda sociologicг) poate fi utilizatг de legiuitor pentru a-СФi procura informaюii оn legгturг cu mгsura оn care legea este respectatг СФi оn ce proporюie legea оСФi gгseСФte suport din partea sentimentului juridic comun.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea СФtiinюificг juridicг СФi оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a conferi noi valenюe acestei cercetгri, оn strвnsг legгturг cu unitгюile practice. Folosirea calculatoarelor ajutг deciziei, aceastг folosire nu оngusteazг posibilitгюile de decizie, ci dimpotrivг le optimizeazг. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinicг a deciziei. Informatica juridicг оmbunгtгюeСФte procesul decizional prin rapiditatea efectuгrii diferitelor operaюiuni.
Ca o concluzie, dupг prezentarea succintг a metodelor de cercetare, se impune constatarea cг ele nu trebuie оnюelese оn mod izolat, ci оn interdependenюa complementaritatea lor. Folosindu-le astfel, cercetarea СФtiinюificг juridicг, atвt cea fundamentalг, preponderent teoreticг, cвt СФi cea aplicativг are garanюia obюinerii unor rezultate valoroase СФi utile.


Bibliografie

N. Popa. Teoria generalг a dreptului. BucureСФti, 1992.
G.Vrabie, S. Popescu. Teoria generalг a dreptului. IaСФi, 1993.
I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria generalг a statului СФi dreptului. BucureСФti, 1983.
A. Gulipe. C voprosu o formirovanii metodologhii pravovoi nauchi. Sovetscoe gosudarstvo i pravo. 1991, Nr. 4.
V. Cozlov. Problemо predmeta i metodologhia obСФcei teorii prava. Leningrad, 1989
D. Ciobanu. Introducere оn studiul dreptului. BucureСФti, 1993.
I. Humг. Introducere оn studiul dreptului. IaСФi, 1993
Teoria generalг a dreptului. (curs de lecюii). N. Novgorod, 1993.
L. Mamut. Nauca o gosudarstve i prave: neobhodimosti radicalinogo obnovlenia.// Filosofschie nauchi. 1989, Nr. 11


Planul lucrгrii

Introducere
Obiectul de studiu
Metodele cercetгrii СФtiinюifice a fenomenului juridic
Consideraюii generale
Noюiunea metodologiei juridice
Metodologia cercetгrii СФtiinюifice juridice
Metoda logicг
Metoda istoricг
Metoda comparativг
Metoda sociologicг
Metoda cantitativг СФi alte metode
Concluzii
Bibliografie